Colectionarea marcilor postale a avut un puternic impact in tara noastra. Acest hobby european a ajuns pe plaiurile mioritice prin anul 1865 in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Colectionarii individuali sau comerciantii de tutun vindeau primele noastre marci postale: Cap de bou, Principatele Unite sau Cuza.
Nevoia de comunicare intre colectionarii de timbre a dus la organizarea lor in societati si cluburi filatelice. Astfel la 1/13 ianuarie 1881 apare prima revista de filatelie din România, intitulata sugestiv "TIMBROPHILO" (este adevarat numai pentru scurt timp, aparitia fiind limitata la trei numere), avand redactia si administratia la Libraria "Steinberg & Wortmann", in Calea Victoriei 16, la Hanul Zlatari.
Revista a reaparut in noiembrie 1890, sub denumirea de "TIMBROFILUL" (Anul II, nr. 4), avand redactia si administratia in str. Morfeu nr. 27, la domiciliul cpt. rez. Constantin M. Moroiu, care era si directorul publicatiei.
In nr. 6 din februarie 1891 a fost publicata prima lista a colectionarilor din România, repartizati pe localitati: Bucuresti (24), Braila (3), Barlad (2), Botosani (1), Craiova (4), Codaesti (1), Iasi (7), Galati (2), Focsani (2), Pitesti (4) si Rm. Valcea (2).
In luna aprilie 1891 s-a constituit la Bucuresti, cu titlu provizoriu, SOCIETATEA ROMÂNA DE TIMBROLOGIE, avand ca presedinte pe deputatul Dimitrie C. Butculescu, vicepresedinte-col.(r) I. Thorand (Craiova), secretar-cpt. (r) C.M.Moroiu.
La 6 mai 1891 a fost organizata prima expozitie filatelica din România, avand caracter privat. Aceasta expozitie a avut loc in casa presedintelui Dimitrie C. Butculescu din Bucuresti, str. Clementei, nr. 11 bis, actuala cladire a cazinoului LIDO din apropierea sediului central al Federatiei Filatelice Române.
Din revista "Timbrofilul" nr.12/oct. 1891, aflam ca in birourile Directiei Postale a fost organizat un mini muzeu postal de catre colonelul Gorjan, care "cuprindea colectia completa a tuturor marcilor postale, telegrafice si diverse imprimate, folosite anterior Unirii României si pana-n prezent, ca si o sectie cu costume de postasi, inscriptii si diverse obiecte care s-au folosit in tarile Române".
In noiembrie 1891, Societatea Româna de Timbrologie s-a organizat definitiv, Comitetul de administratie fiind format din: Dimitrie C. Butculescu (presedinte), col. rez. I. Thorad (vicepresedinte), cpt. rez. C. M. Moroiu (secretar), G. Bascovici, Al. S. Klenk si Dem. Antoniu (membri).
In sedinta din 26 noiembrie/10 decembrie 1891, si-a schimbat denumirea in: "SOCIETATEA FILATELICA ROMÂNA", prilej cu care s-a adoptat si "Statutul de functionare", "in scopul de a oferi timbrofililor din România, un centru de intalnire si a-si concentra fortele".
La 24 decembrie 1891, au prezentat comunicari in cadrul Societatii: Dimitrie C. Butculescu, despre: "Marcile Toscana, Parma si Mondena, cu o trecere in revista a filateliei ("timbrologiei") din Italia", iar Constatin M. Moroiu - despre "Marcile Hamburg, emisiunea I si a II-a".
La 8 iulie 1892, au demisionat din conducerea noii Societati: vicepresedintele I. Thorad si secretarul - C. M. Moroiu. Acesta din urma, impreuna cu un grup restrans de filatelisti, au reinfiintat "Societatea Româna de Timbrologie" (cu 23 membri) - sub presedintia sa, la propriul domiciliu. Vicepresedintele I. Thorad a revenit asupra demisiei.
In noua situatie creata, Societatea Filatelica Româna, la care aderasera cei mai multi dintre filatelistii (42), si-a reconstruit Comitetul, fiind reales ca presedinte - Dimitrie C. Butculescu, vicepresedinte - Deputatul Ion Oteteleseano, secretar - col. r. I. Thorad, casier - A. I. Pancu si membri: G. Bascovici, Al. S. Klenk, Dem. Antoniu, St. Elefterescu, P. Obedener, col. Gorjan, I. Cesianu si St. I. Nicolau - al 2-lea secretar.
In sedinta din 29 iulie 1892, cpt. rez. C. M. Moroiu a fost obligat sa se retraga din Societate, fiind acuzat ca "si-a insusit titlul de presedinte al Societatii, a scris sub acest titlu la mai multi membri si chiar la societati, aducandu-i astfel, prejudicii morale" (informatie publicata in ziarul "Monitorul Societatii Filatelice Române" An. I nr.1 din 15 septembrie 1892). Ziarul respectiv aparea ca organ oficial al Sociatatii Filatelice Române, in paralel cu revista "Timbrofilul", condusa de C. M. Moroiu, ca organ al "Societatii Române de Timbrofilie", infiintata de acesta.
In anul 1894, Dimitrie C. Butculescu - "initiatorul spiritului de asociatiune si intemeietorul societatilor si expozitiilor cooperative din tara", a organizat, in cadrul expozitiei Cooperatorilor, in Gradina Cismigiu din Bucuresti, si o expozitie filatelica, functionand un oficiu postal si o stampila speciala. Cu acelasi prilej, s-a editat o carte postala ilustrata in 3 nuante. Atat stampila speciala cat si cartea postala ilustrata, sunt considerate ca fiind primele realizate in România.
Aceasta expozitie s-a desfasurat sub inaltul patronaj al printului mostenitor FERDINAND si al principesei MARIA. La deschiderea expozitiei, regele CAROL-I, i-a adresat lui Dimitrie C. Butculescu urmatoarele cuvinte elogioase: "Românul cel mai popular, apostolul patriotismului".
Pasionat arheolog, face numeroase cercetari impreuna cu Alex. Odobescu si organizeaza prima expozitie de arheologie la Hotel Boulevard. A fost ales deputat in Parlamentul României in trei legislaturi, iar in anul 1893 a condus grupul parlamentar român la Conferinta de la Bruxelles, unde a sustinut votarea unei motiuni privind drepturile nationalitatilor.
Cercetand publicatiile de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX, pana la izbucnirea primul razboi mondial, constatam o activitate filatelica sustinuta, atat in Bucuresti, cat si in tara.
Astfel, la Pitesti, aparea in anul 1890, revista "Curierul Marcilor Postale", in Editura Tip. I.N. Lazar; la Iasi, in 1893, "Societatea Filatelica din Iasi " edita revista ilustrata "România Filatelica", sub redactia lui Alf A. Rosenberg, iar in 1897, aparea: "Anunciatorul marcilor" - jurnalul filatelic pentru colectionari si comercianti de marci (cu texte in limba româna, franceza si germana ), avandu-l ca director pe I. Saraga. LA Focsani, Societatea Filatelica "Moldova", in colaborare cu Societatea " Mercur" edita in 1895, "Ecoul Marcilor"-jurnalul filatelic (in limba franceza ), concomitent cu aparitia altei publicatii: "Posta Româna"-ziar filatelic national, sub directia lui Garabet Alsan.
La Caransebes, s-a constituit, in 1895, "Uniunea de schimb de francaturi postale", care ajunsese in 1898, la 150 de membrii , fiind considerata ca cea mai mare din Sud Estul Europei. La Barlad, aparea in 1898, "Filatelia Româna" - jurnal filatelic lunar. Directori-proprietari: Theodoresco & Co., iar la Bucuresti, in 1896, - revista " Rumanischer Philatelist" (in limba româna si germana); editor: Oscar D. Perlmman, iar in februarie 1897 - "Le Thimbrophile Roumain". La 8 martie 1900, in orasul Constanta, aparea ziarul timbrologic si literar "TIMBRU" , sub directia lui T. Mantu, cu subtitlul: "Mic jurnal", iar la Timisoara - publicatia "Bursa filatelica internationala" (in limba maghiara) , care in 1903 - a devenit "Bursa filatelica" , iar in 1906 - "Bursa de marci postale". La Iasi, in 1901, aparea revista in limba germana : Rümanischer Briefmarken-Offertenbltt" ( Editor : Solomon Spielger). In 1903, S-a constituit la Sibiu, prima grupa filatelica, pe langa Cercul Militar, condusa de Geza von Jakots, in timp ce la Timisoara a luat fiinta "Asociatia internationala pentru schimb a colectionarilor de marci uniti", avind o publicatie proprie : "Bursa filatelica" (aparitie efemera) . La Bacau, in 1905, aparea revista "Roumanie Timbrophile" (director: Herman Rosenberg), iar la Gaesti, in 1908/`09 " La Roumanie Philatelique" (administrator si propietar : Iancu D. Dinescu). La Bucuresti, functiona din 1903, "Societatea Timbrofila" (presedinte: Stefan I Nicolau - fost secretar 2 la vechea "Societate Filatelica Româna" , in 1892) si "Societatea Filatelica Româna" , care va edita , in anii 1904-1905, revista: "La Roumanie Philatelique" (director: Etienne Constantinovitch). In 1906, a aparut "Le Moniteur Philatelique"- revista filatelica si cartofila, urmata de "L`annonce carto-philatelique" (la 28 iunie 1907) si "Revue Mensuelle carto-philatelique ilustre" (director : Jean Katt). La Braila s-au succedat, in anii 1906-1907, revistele: "Filatelia"-ca publicatie oficiala a "Uniunii Filatelice Române" (administrator : Victor Goutman), "La poste" - publicatie bilunara ( redactor : Victor Goutman, administrator: Manelas Kostomyris ) si "La philatelie" (directori: M. Kostomyris si Dr. C.) iar in 1910 - "L`annonce philatelique d`Orient " - ca organ al "Uniunii Filatelice Orientale" (director: Leo Jacobson ). La Timisoara, s-a infiintat in 1906 "Asociatia filatelica HUNNIA", de catre fratii Urmeny care a continuat editarea publicatiei "Bursa de marci postale", iar in 1910, aparea o revista satirica de filatelie "Humorische Markenzeitung". La Targu-Mures exista o grupare filatelica, concomitent cu aparitia unei reviste "Revue philatelique", in perioada 1912-1914, iar la Resita , in aceeasi perioada , i-si desfasura activitatea "Gruparea filatelica Resita", cu 26 de membri.
Evenimentele premergatoare (criza bosniaca, in 1908 si criza balcanica, in 1912-1913) si in final izbucnirea primului razboi mondial, in vara anului 1914, au paralizat orice activitate in domeniul filatelic, in anii care au urmat. Mergand pe firul evenimentelor din istoria filateliei românesti, poposim la 23-24 mai 1920 la Timisoara unde in impunatoarea sala a Burselor din Palatul Lloyd are loc prima expozitie filatelica din România dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. La 3-5 octombrie 1924 in Bucuresti in sala Liedertafel, care se afla in spatele Scolii de Arhitectura, are loc o mare expozitie filatelica. Pentru prima oara seful statului, de aceasta data regele Ferdinand, el insusi pasionat filatelist, acorda inaltul patronaj unei expozitii filatelice, participand personal la vernisaj.
Miscarea filatelica din România se intareste in fiecare an cu noi membri de seama si noi colectii ce contin mari raritati filatelice atat românesti cat si straine.
Ajungem in anul de gratie 1932 cand la Bucuresti la Palatul Fundatiei Academiei Române (Sala Dalles) are loc, intre 23-30 noiembrie, cea mai mare expozitie filatelica de pana atunci, intitulata EFIRO - 1932 (Expozitia Filatelica Româna).
Aceasta expozitie filatelica are de asemenea onoarea de a se desfasura sub inaltul patronaj al sefului statului, respectiv regele CAROL al II-lea, el insusi filatelist de la varsta de 6 ani si posesorul unei colectii fabuloase, fiind cotat in acel moment pe locul trei in lume in privinta valorii colectiei. EFIRO - 1932 a adus la Bucuresti mari colectii si colectionari din strainatate pe care dorim sa-i reamintim: Louis Goldberg (Belgia), Henry Rosenthal (Franta), Heinrich Birnbach (Germania), dr. Emilio Diena (Italia), Theodor Champion (Franta), Louis Yvert (Franta), Nils Strandell (Suedia), René Pancelet (Belgia), Edwin Müler (Austria), A. Hertsch (Elvetia). Am putea afirma ca aproape toti "monstrii sacri" ai filateliei europene au participat intr-un fel sau altul la acest mare regal filatelic care s-a numit EFIRO-1932 si care isi va gasi un remarcabil ecou dupa 66 de ani prin organizarea la Palatul Parlementului a expozitiei filatelice EFIRO-1998. Dar sa nu anticipam. Pana la marea expozitie filatelica EFIRO-1998, avem momentul intitulat "Bucuresti '58" expozitie ce a avut loc in holul Palatului Postelor si a fost organizata de Departamentul Postelor si Telecomunicatiilor impreuna cu Asociatia Filatelistilor din România. Aceasta expozitie a fost un antrenament reusit pentru expozitia internationala CENTENARUL MARCII POSTALE ROMÂNESTI din luna noiembrie. La aceasta expozitie au expus 145 de colectionari din tara si strainatate, fiind deasemenea expuse obiecte ce aminteau de inceputurile postei in Moldova si Muntenia: postalioane, stampile vechi, uniforme de postas, diverse documente din istoria postala.
O alta demonstratie de forta a filatelistilor români, reorganizati, dupa Decembrie '89, in Federatia Filatelica Româna, a fost marea expozitie a tarilor balcanice: BALCANIFA '91 desfasurata la Bacau. Aceasta expozitie a avut onoarea sa beneficieze de inaltul patronaj al presedintelui României, domnul Ion Iliescu, care prin consilierul sau personal, a transmis un foarte frumos mesaj tuturor participantilor.
Incepand cu anul 1996, filatelistii români si-au desfasurat expozitiile in grandiosul Palat al Parlamentului. Astfel eleganta sala I. C. Bratianu a fost gazda desfasurarii expozitiei ROMFILEX '96 desfasurata sub patronajul presedintelui Camerei Deputatilor de atunci domnul Adrian Nastase, prim-ministrul de astazi al României. Aceasta expozitie a fost o repetitie generala a celei mai mari expozitii filatelice organizata vreodata in ROMÂNIA, botezata conform traditiei EFIRO-1998.
EFIRO '98 a beneficiat deasemenea de patronaj la cel mai inalt nivel, din partea sefului statului, domnul presedinte Emil Constantinescu. Posta Româna si Federatia Filatelica Româna si-au unit eforturile realizand o epozitie nationala, prin amploarea ei, prin numarul mare de fete de panou montate (1300) expozitia EFIRO '98, s-a ridicat la nivelul unei expozitii europene. Sperand ca aceasta grandoare va fi depasita in anul 2008, prin organizarea unei expozitii filatelice mondiale la Bucuresti, care sa celebreze cei 150 de ani de cand POSTA ROMÂNA a emis renumitele Cap de bou-Moldova 1858.
Acest regal filatelic ar fi incununarea fericita a muncii si pasiunii pentru colectionarea marcilor postale a numeroaselor generatii de filatelisti români, precum si un prilej stralucit pentru administratia postala româna sa-si celebreze aceasta performanta deosebita a acelor timpuri, emiterea de marci postale. Asa cum a procedat la centenary, Posta Româna trebuie sa nu rateze aniversarea a 150 de ani de timbru postal românesc, pasind demn alaturi de celelalte administratii postale din Europa. Suntem siguri ca impreuna vom reusi. Marti, 26 octombrie 1999, la initiativa unor entuziasti filatelisti (Silviu Dragomir, Leonard Pascanu, Teodor Melnic-Ghiata, Corneliu Beda, Alexandru Bartoc, Mircea Stanculescu) a avut loc de ziua Sfantului Dumitru la cimitirul Bellu o slujba de comemorare a lui Dimitrie C. Butculescu in fata monumentului funerar restaurat prin grija Federatiei Filatelice Române. In acest an 2001- F.F.R. implineste 110 ani de la fondarea sa. Aceasta organizatie cu scop cultural reprezinta cea mai mare organizatie de colectionari din ROMÂNIA. Conform statutului sau F.F.R. isi propune promovarea valorilor culturale, istorice si morale ale poporului român prin intermediul marcilor postale. Aceasta activitate am desfasurat-o benevol, din patriotism si dragoste pentru ROMÂNIA, desi statul român, in special Ministerul Culturii, nu prea ne-a sprijinit in indelungata noastra existenta. Oricum filatelistii români sunt optimisti si merg mai departe sustinuti doar de propria lor pasiune si dragoste pentru marca postala.

Selectie de texte din articole scrise de
Leonard Pascanu si Valeriu Neaga